Schitul Iezer - Baile Olanesti - Sat Cheia

Hram: Intrarea în Biserica a Maicii Domnului

Stareta: Maria Popa

Adresa: loc. Baile Olanesti, Valcea,Romania

Situat la nord de satul Cheia, pe valea cu acelasi nume, in apropiere de orasul Baile Olanesti din judetul Valcea, Schitul Iezer este una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei.

Primii ctitori ai acestui sfant lacas, pomeniti in pomelnic, sunt Radu cel Mare (1377-1383) si fiul sau Mircea cel Batran (1386-1418). Cu trecerea timpului, acest schit s-a degradat, dar a fost refacut, in anul 1559, la 500 m distanta de cel vechi, de voievodul Mircea Ciobanu impreuna cu sotia sa, doamna Chiajna, fiica voievodului Petru Rares (1527-1546).

Dupa refacerea schitului Iezer, aici s-a adapostit o mare obste monahala cu peste trei sute de calugari. O parte dintre acestia traiau viata de obste in manastire, iar alti calugari se nevoiau in sihastrie, prin pesteri sau prin chilii, venind doar duminica si in zilele de sarbatori sa asiste la slujbele savarsite in biserica.

In pisania din 1720 se mentioneaza ca schitul a fost terminat in 1567-1568, dupa moartea ctitorului si ca in 1700 schitul era pustiu si surpat.

Biserica actuala a fost zidita de episcopul Ilarion si schimonahul Antonie, care a donat toate economiile, dar a si muncit personal, pentru ca in 1720 sa fie pictata de ieromonahul Nicolae. Mai tarziu, schimonahul Antonie, a fost canonizat sub numele de Sfantul Cuvios Antonie de la Iezeru.

El vine in Tara Romaneasca in anul 1648 si se stabileste la Rm. Valcea, ocupandu-se de comert. Ajuns la varsta de 64 de ani, binecuvantatul Antonie s-a hotarat sa aleaga calea monahala. Dupa ce renunta la ideea de a merge la Muntele Athos, la indemnul episcopului Ilarion, se stabileste la schitul Iezer.

Chiliile zidite de Cuviosul Antonie se pastreaza si astazi, in partea de apus a bisericii, avand un subsol spatios pentru depozitarea celor necesare intretinerii vietii monahale.

Din anul 1998, sfantul lacas s-a imbogatit cu o noua biserica.

Astazi, Schitul Iezer cuprinde o obste de maici, care se ostenesc sa duca mai departe traditia monahala existenta aici de mai multe secole.

Schitul Pahomie - Baile Olanesti

Hram: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Staret/a: Ieronim Tamas

Adresa: loc. Baile Olanesti, Valcea,Romania

Fiind situat pe teritoriul localitatii Baile Olanesti (comuna Barbatesti), judetul Vâlcea, la aproximativ 30 km de Rm. Vâlcea, sub crestele Muntilor Capatânii, accesul la aceasta asezare monahala se face pe DN 64A, Râmnicu Vâlcea - Baile Olanesti, trecând prin Pausesti-Maglasi, virând la stânga spre satul Cheia, apoi pe Valea Cheii, pe un drum forestier practicabil si accesibil si cu mijloace auto, pâna la Izvorul Frumos, care tâsneste de sub steiul de stânca lung de aproape 50 de metri, pe care este cladita biserica schitului, având hramul ”Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”.

Din pisania actuala a schitului rezulta ca întemeietorii sunt Pahomie monahul si Sava Haiducul, în anul 1520, justificându-se numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.

Dupa o alta pisanie, acest Pahomie nu ar fi altul decât marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Mânastirii Bistrita, care în anii 1519-1520, când recladeste Bistrita, darâmata de tunul lui Mihnea cel Rau în anul 1509, zideste si Schitul Pahomie, în amintirea faptului ca la Izvorul Frumos, în pustietatea masivului Buila, în drumul pe care-l cauta prin padure ca sa ajunga la Sibiu, spre a scapa de urgia lui Mihnea, îsi gaseste salvarea vietii sale si a celor care îl însoteau în pribegie. Printre prietenii sai se afla capitanul de oaste Sava, devenit Sava Haiducul, pentru faptul ca, zabovind stapânul sau de mai multa vreme aici, deseori a facut incursiuni prin localitatile învecinate, pentru a face rost de hrana.

Data de 1684 din pisania de astazi a schitului este presupusa a fi anul în care a avut loc repararea schitului, în acelasi an fiind renovata si Mânastirea Bistrita de Constantin Brâncoveanu, în calitate de descendent al familiei Craiovestilor.

Din 17 decembie 1824, avem date scrise despre starea schitului ”Izvorul Frumos” - metocul mânastirii Iezer: ”Biserica se afla spre darâmare cu totul”. Din anul 1880, schitul a fost parasit. Abia în 1952 s-a recladit biserica în forma ei initiala, dupa trasaturile zidurilor ramase, cu zidari din Costesti si tâmplari din Barbatesti, pictura fiind executata de Stan Hermeanu, în 1956. Cu timpul pictura s-a deteriorat, fiind refacuta în 1997, de catre ierodiaconul Popa Nicolae din Perisani.

Sfintirea schitului s-a facut la 30 septembrie 1956, de catre episcopul Iosif al Râmnicului, si a fost încredintat spre îndrumare parintelui Veniamin de la Schitul Patrunsa.

Primul vietuitor al schitului reînnoit a fost calugarul Ioasaf Ionescu, venit de la Arnota. El moare în 1980 si este înmormântat lânga zidul bisericutei schitului. Dupa aceasta data, schitul este pastorit de tânarul monah Galaction Zelig, format duhovniceste de parintele Lavrentie Sovrea de la Mânastirea Frasinei, însufletind schitul cu vietuitori si scotându-l astfel din anonimat. Simtindu-se obosit, parintele Galaction cere Preasfintitului Gherasim, pe parintele ieromonah Ieronim Tamas, de la mânastirea Nicula, fiul duhovnicesc al Înaltpreasfintitului Parinte Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, pentru a prelua conducerea schitului. Cererea este aprobata începând cu data de 1 ianuarie 2002.

Biserica, construita sub o mare stânca (pe care se afla chipul Domnului), având în apropiere o cascada cu apa de munte, rece ca gheata, îsi asteapta în liniste si rugaciune vizitatorii.

Schitul Patrunsa - Baile Olanesti

Hram: Taierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul

Staret/a: Varsanufie Gherghel

Adresa: com. Barbatesti, Valcea, Romania

Schitul este situat în comuna Barbatesti, judetul Vâlcea, la 7 km departare de sat si are hramul „Cuvioasa Paraschiva”, de la numele mamei episcopului Climent.

Acest schit a fost construit în 1740 de catre Episcopul Climent al Râmnicului în amintirea faptului ca aici a fost nascut de mama sa Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, fugara peste munte de frica unei invazii turcesti, adapostindu-se la poalele muntelui Buila, în locul numit astazi Patrunsa.

Schitul este distrus în urma caderii unei stânci, fiind refacut în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, de postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru si postelnicul Ion Barbatescu, probabil urmasi ai episcopului Climent.

În anul 1895, schitul a fost iarasi parasit si lasat fara slujitori, dar a fost readus la viata între anii 1934-1935 si resfintit în ziua de 23 august 1936, prin truda ieromonahului Veniamin Grigorescu. Actuala constructie dateaza din sec. XIX iar pictura în stil Brâncovenesc cu influente populare (vezi Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe pictat deasupra intrarii la pridvorul exterior).

Biserica a suferit modificari în 1963 si 1977 când a fost construita casa staretului Veniamin Grigorescu (1935-1975) si Paul Niculescu 1975-1990, atunci fiind închis pridvorul si biserica acoperita cu tabla.

Schitul se pastreaza astazi în stare buna si este declarat monument istoric.

Manastirea Frasinei - drum de picior din Baile Olanesti

4 km - aprox. 2 ore de mers pe jos

Hram: Adormirea Maicii Domnului

Hram: Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul

Staret/a: Neonil Stefan

Adresa: +40.722.482717, com. Muereasca, Valcea, Romania

Cazare:

Are posibilitati de cazare

Este singura mânastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot terenul agricol pâna în zilele noastre.

Pisania: “†Intru marirea Sf. Treimi Unuia Du(mne)zeu si întru cinstea, Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie aceasta Sf. Biserica cu clopotnita si cilii împrejur de smeri(tul) Epis(cop) al Rm-Noului Severin. D.D. Calinicu Cernicanu spre a fi locuita de parinti monahi cu viata de obste ; alaturându-se de dânsul si Scitu Slatioarele tot din acest district prin actu Pra Sfintiei Sale din anul 1860 legalizat de Prea Sf. Sa Parin. Mitro : D.D. Nifon Cernicanul sub : No. 2 acelasi anu Mar. 9. spre a se îngriji amândoua de singur staretu Frasineiului. Pentru o mai buna sustinere a lor din venitul propietatii lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfînt la 1863 ; Mai 12”.

Situata în comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Vâlcea, Mânastirea Frasinei are de fapt doua biserici.

Biserica Mânastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, având hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, cu întreg ansamblul de cladiri, în forma de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860-1863, an în care o si sfinteste. Pictura, facuta în ulei de pictorul ardelean Misu Pop, în stilul lui Tattarascu, a fost spalata în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Aceasta biserica este monument istoric.

Biserica schitului vechi, cu hramul ”Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul”, a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, în anul 1710 si reconstruita din zid în anii 1762-1763 de Cârstea Iovipali si Damian Iovipali, fratii hagii din Râmnic, împreuna cu Nicolita Iovipali, fiul lui Cârstea, având binecuvântarea episcopului de Râmnic, Filaret.

În jurul acestui schit au existat chilii care însa nu s-au pastrat. Din anul 1787, din timpul razboiului ruso-turc, schitul este pustiit si ramâne parasit pâna în anul 1848, când este refacut de calugarul cernican Acache, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor ctitori. Acesta închide pridvorul bisericii cu caramida, transformându-l în pronaos, îl zugraveste si reface încaperile chiliilor. Biserica veche pastreaza pictura din anul 1763, executata de Teodor Zugravul, cât si pe cea din tinda din anul 1848.

Paraclisul cu hramul ”Sfintii Trei Ierarhi”, cladirile de locuit dinspre miazazi si rasarit, au fost facute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noului Severin, care completeaza si aripa de miazazi si rasarit a cetatii monastice, pe partea de zid, care ramasese necompletata de Sfântul Calinic în anul 1888.

Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: în mânastire nu au voie sa intre femei (numai în biserica de sus, în cea de jos au voie si femeile) si nu se gateste cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a asezat în anul 1867 o piatra de legamânt la circa 2 kilometri de mânastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legamânt sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântari, pentru cele care vor pastra acest legamânt, cât si blesteme, pentru cele ce vor calca hotarârea sfântului. Pentru a dovedi cele spuse iata ce spune textul gravat pe piatra de legamânt:

«Acest sfânt lacas s-a cladit din temelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindca din partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca înainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor îndrazni a trece sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa vie asupra lor, precum : saracia, gârbavia si tot felul de pedepse, si iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarâre sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu si a smerenie noastre si sa vina asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian.1867 »

Legamântul Sfântului Calinic se respecta cu strictete. Chiar în timpul pastoririi sale, cei care l-au calcat au fost pedepsiti aspru. Este cunoscut episodul tinerei pastorite din satul Muereasca, care din greseala a trecut hotarul si s-a îmbolnavit de epilepsie, fiind nevoita sa ceara ajutorul Sfântului Calinic, pentru a fi iertata si în acelasi timp tamaduita.

Noua biserica are hramurile “Izvorul Tamaduirii” si “Adormirea Maicii Domnului”. Constructia ei realizându-se sub supravegherea preotului Grosenoiu Emilian, paroh al Parohiei Baile Olanesti, Biserica lui Horea si Biserica “Comanca” – a început în 1993 si se termina în 2003. Pictori: Nichita Ion si Ipate Sorin. Iconar: Ghita Marin din Baile Olanesti.

ARTICOL APARUT IN PRESA DE SPECIALITATE,

in data de 9 aprilie 2010 :

Hram sarbatorit la Biserica Parohiala Izvorul Tamaduirii din Statiunea Baile Olanesti, judetul Valcea

Astazi, 9 aprilie, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi, a oficiat Sfanta Liturghie la Biserica Parohiala Izvorul Tamaduirii din statiunea Baile Olanesti, judetul Valcea. Dupa Sfanta Liturghie, s-a savarsit slujba Aghesmei mici, pe o scena special amenajata pe platoul din fata Bisericii.Cu privire la Sarbatoarea de astazi Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul a spus: Este o lucrarea a lui Dumnezeu care se savarseste si in acest loc. Sunt ape termale prin care oamenii primesc tamaduiri trupesti si iata prin lucrarea Bisericii primesc tamaduiri si sufletesti incat prin Sfintele Taine ale Bisericii si prin elementele din natura prin care Dumnezeu lucreaza, oamenii, noi toti primim tamaduiri trupesti si sufletesti spre sanatatea trupului si vindecarea sufletului , ne informeaza TRINITAS TV. La aceasta mare sarbatoare a crestinatatii ortodoxe au participat autoritati locale, precum si turisti aflati in statiune pentru tratament.

          Despre cele intamplate amintesc si versurile de mai jos sapate cu unciale pe o tabla de gorun de 0,60 m x 0,45 m x 0,05m, prinsa in barnele peretelui frontal si alcatuite in aceeasi vreme: ''... De aceea ostenita acum/De multe rele cate au fost/Batrana te-ai pornit la drum/Sa-ti dee fratii adapost. / Ramai aici,fa-ti un popas / Fii sfetnic bun din viac in / Si spune acasa ce-a ramas / Bisericuta din Albac / - 1908 Octavian Goga