• pentru ca centrul turistic, împreuna cu aleea izvoarelor, din Statiunea Baile Olanesti au fost integral modernizate în 2010 prin fonduri PHARE, totodata deschizându-se 3 obiective majore în parcul central (piscina acoperita cu apa sulfuroasa, centru balnear, parcare supraetajata de 200 locuri).
• pentru ca Baile Olanesti este statiunea cu cele mai multe izvoare din tara (30 la numar) si numeroase sonde cu apa sulfuroasa pentru BAI.
• pentru ca apele izvoarelor din statiunea Baile Olanesti au fost medaliate cu AUR la Expozitia Internationala de la Viena, datorita eficientei lor în tratamentele medicale.
• pentru ca izvoarele locale au efecte superioare apelor din statiuni climaterice europene cu renume. În urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat ca:
- izvorul mineral nr. 24 din Baile Olanesti, egaleaza sau depaseste efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon, pentru tratarea afectiunilor renale
- Izvorul mineral nr. 2 are actiune egala ori superioara apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-Ies-Bains, Baden, Weisbaden, Achen
- izvoarele minerale nr.3 si nr.9 au calitati similare apelor minerale de la Ems si Eaux Bonnes
- sursa minerala nr. 20 (folosita pentru bai) depaseste calitatile celor din Hall, Salies de Beaum, Bax, Eaux Bonnes.
• pentru ca apele izvoarelor din Olanesti pot trata o gama larga de afectiuni, de la afectiuni digestive, afectiuni renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor biliare, afectiuni respiratorii, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni dermatologice si afectiuni alergice pâna la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, afectiuni asociate, afectiuni endocrine, afectiuni ginecologice cronice.
• pentru ca mediul inconjurator si climatul permit urmarea unei cure de climatologie ce are ca rezultat calmarea, linistirea si eliberarea de stres.
• pentru ca exista numeroase facilitati în vederea urmarii tratamentelor, atât cu ape minerale cât si pentru bai cu ape sulfuroase termale, fototerapie, hidroterapie, termoterapie, kinetoterapie si fizioterapie.
• pentru ca sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se poate urma o dietoterapie care incadreaza toate afectiunile cu indicatii pentru Olanesti si care necesita un regim alimentar.
• pentru ca statiunea intruneste conditiile optime practicarii diferitelor forme de turism : turism balnear, turism montan, agroturism, turism monahal, sportiv, de odihna si relaxare.
• pentru ca statiunea se afla într-o zona montana inconjurata de rezervatii naturale deschise vizitatorilor, precum Rezervatia de Tisa si Rezervatia naturala Stogu (în cadrul Parcului National Buila-Vanturarita), precum si rezervatia Radita - Mânzu din Muntii Capatânii, rezervati a Lacul Frumos din Mosoroasa si Rezervatia de Nuferi Albi si Galbeni din Baile Olanesti.
• pentru ca bisericile din Olanesti, precum si schiturile si mânastirile din imediata apropiere reprezinta o foarte buna ocazie pentru turismul monahal.
Rezervatii naturale Baile Olanesti
VEGETATIE, FLORA, FAUNA :
Zona este acoperita de paduri de conifere, fag si stejar. În zona de munte întâlnim ienuperii, jnepenii, plante ca: floarea de colt, bulbucii de munte, bujorul de munte, crinul de munte, garofita de munte etc. Dintre animale amintim: ursul carpatin, mistretul, capra neagra, caprioara, cerbul, râsul, veverita, pârsul de padure, viezurele, lupul etc. Exista si o mare bogatie de pasari: cocosul de munte, corbul, uliul soricar, mierla neagra, mierla de apa, vrabia, cotofana, pitigoiul etc.
REZERVATII NATURALE DEOSEBITE:
1. Rezervatia de tisa - Taxus baccata, din cheile pârâului Cheia, apartinând Masivului Buila- Vânturarita.
În 1976 prof.dr.Traian Radoi a identificat 628 exemplare tisa. Suprafata rezervatiei este de 1,5 ha, amenajata prin Decizia m. 205/1966 a fostului Consiliu Popular al Regiunii Arges.
2. Rezervatia naturala Stogul din Masivului Buila- Vânturarita - se constituie ca o rezervatie complexa. Se întâlnesc calcare mezozoice în care s-au dezvoltat fenomene exo- si endocarstice, existând peste 35 pesteri si avene. În pesteri se întâlnesc o fauna de o deosebita valoare stiintifica si numeroase puncte fosilifere de "Ursus Spaeleus" (ursul de pestera). Flora este bine reprezentata prin exemplare de tisa, floarea de colt, ghintura galbena, bulbucii de munte, cerentelul de munte, lâna caprelor, ienuperul pitic etc. Fauna este prezenta prin ursul brun, capra neagra, râsul, caprioara, porcul mistret, cocosul de munte si pastravul.
3. Rezervatia Radita - Mânzu, din muntii Capatânii - rezervatie naturala complexa de o mare valoare peisagistica. Geologic prezinta conglomerate neocene pe care s-a dezvoltat un relief neuniform: pile, turnuri, babe, cascade. Aici întâlnim o flora bogata, cu plante rare, declarate monumente ale naturii, enumerate si la pct. 2.
4. Rezervatia Lacul Frumos, din Mosoroasa - este o mlastina mezo-oligotrofa importanta prin prezenta muschiului Sphagnum si planta carnivora Drossera rotundifolia (roua cerului).
5. Pesterile din zona Olanesti au fost propuse si cuprinse de catre specialistii vâlceni în lista obiectivelor geologice ocrotite de lege. În zona Cheile Cheii se afla:
- Pesterea Munteanu - Murgoci - unde este prezenta cea mai mare colonie de lilieci;
- Pestera cu lac - se diferentiaza printr-o bogata fauna cavernicola;
- Pestera Pagodelor - detine o mare cantitate de argila fosila;
- Pestera Caprelor - prezinta diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase ;
- Pestera cu Perle - adaposteste fosile ale ursului de pestera;
- Pestera Rac - unde sunt prezente fosile de Ursus Spaeleus;
- Pestera Clopot - adaposteste cele mai mari stalagmite dintre toate pesterile vâlcene.
In Cheile Folea - OIanesti se afla Pestera Arnautilor, unde întâlnim o bogata fauna cavernicola si puncte fosilifere.
6. Pe drumul ce duce de la Vila Plopulla Sanatoriul OIanesti (fosta Vila 1 Mai) privirea ochiului calatorului se opreste asupra celor doua lacuri cu nuferi - albi si galbeni o adevarata splendoare a naturii.
7. În parcurile orasului întâlnim specii rare precum Liriodendron tulipifera (arbrele de lalea), Ginkgo biloba (arborele pagodelor) si Abies concolor (bradul argintiu).
Drumetii in zona Olanesti
TRASEE PENTRU DRUMETII:
- Olanesti - satele Tisa si Gurguiata
- Olanesti - satele Tisa si Gurguiata - Schitul Bradu
- Olanesti - Schitul Iezer - Pestera "Sf.Antonie"
- Olanesti - Schitul Iezer - Schitul Pahomie - Schitul Patrunsa (se recomanda o alocare stricta a timpului deoarece pentru a ajunge pana la Patrunsa este nevoie de 9 ore in medie)
- Olanesti - Manastirea Frasinei
- spre izvoarele raului Olanesti
- Olanesti - "Piatra scrisa"
- Olanesti - Lacul Frumos (Mosoroasa)
Cura de teren se face treptat, cu un efort fizic moderat, pentru a cruta organismul bolnav si obosit.
La schituri si la manastiri, se poate manca sau dormi peste noapte, dupa caz si in functie de posibilitatile si regulile bisericesti.
Pentru turistii antrenati sau obisnuiti cu efortul fizic, in Masivul Buila-Vanturarita se pot efectua trasee, care sunt marcate pentru o usoara orientare in teren:
- Olanesti - Valea Olanesti - Muntele Stogu - Cantonul Cheia; Marcaj: banda rosie
- Olanesti - Valea Olanesti - Comanca - Muchia Gropile - Munchia Cainelui - Dosul Pamantului - Lotrisor; Marcaj: cruce albastra apoi banda albastra
- Olanesti - Manastirea Frasinei - Fruntea lui Dat - Dosul Pamantului - Lacul Doamnei - Lotrisor; Marcaj: nemarcat pana la Frasinei, apoi banda albastra
- Olanesti - Cantonul Cheia - Curmatura Comarnicelor - Paraul de Piatra- Muntele de Piatra- Intre Rauri; Marcaj: triunghi rosu
- Olanesti - Cantonul Cheia - Curmatura Comarnicelor - Paraul de Piatra - Muntele de Piatra - Vf Piatra; Marcaj: triunghi rosu pana la Muntele de Piatra, apoi punct rosu
- Traseul pe Valea Cheii este interzis in amonte, desi apar unele semne rosii, nu este recomandabil sa le urmati, deoarece Valea Cheii, extrem de accidentata, prezinta in Cheile Recea dificultati alpine.
- Atentie la vipere, semnalate si pe stancariile muntilor!
- Nu se recomanda nici unul dintre traseele de mai sus iarna!
